marți, 2 decembrie 2014

"Ciu-Ciu" cu Mocanita si apoi „Doamne Ajuta” la Biserica de lemn din Ieud

Calatorii cu sufletul si un autoturism bun


In toiul unei cascade de ganduri, care mai de care mai nastrusnice, am ajuns sa caut un loc de relaxare de weekend. Cu mult timp in urma un prieten imi tot povestea despre Maramures. De fapt se „lauda” ca ajuns acolo si cate a vazut el. Lauda romanului nu are egal, transforma frumusetea unui loc in „frumosul de mine” sau „eu cel puternic am fost si facut asta acolo”. Totusi, mi-a adus aminte de un drum din copilarie prin Valea Izei si mai precis cu Mocanita. Daca atunci am fost cu parintii, acum urma sa merg cu propria familie. M-am gandit ca unui pusti de 12 ani si unei sotii scriitoare, un drum cu Mocanita o sa prinda mai mult decat bine. Zis si facut! Deoarece nu am vrut sa merg cu masina personala m-am dus la Autoboca inchirieri masini in Suceava. Aici speram sa gasesc un autoturism de incredere, optim pentru planurile mele.


Am gasit un Chevrolet Captiva si am plecat la drum. O frumusete de drum domnule! Valea Izei este poate cea mai frumoasa zona a tarii. Ofera spectacole vizuale la fiecare pas!  Baiatul meu era cu ochii lipiti de geam, incercand sa vada cat mai multe lucruri. La un moment dat a trebuit sa oprim pentru o serie de fotografii cu zona inconjuratoare. Timpul a trecut rapid si am ajuns fara incidente la locul de unde urma sa ne urcam in Mocanita. 

Acest minunat tren cu aburi ofera o intruziune intr-una din cele mai frumoase zone din Muntii Maramures. Drumul cu acest minunat tren ofera oamenilor sansa de a vedea numeroase stanci, poienite, izvoare dar si paduri dese. Am aflat si cateva lucruri despre trenul in sine. Se pare ca Mocanita a fost construita dupa terminarea Marelui Razboi (primul razboi mondial). Trenul avea o singura utilitate: sa transporte cu usurinta lemn. In prezent acest lucru nu mai este posibil.

Totusi simti cum usor, usor calatoresti in timp la bordul acestui tren. Toti cei care erau in trenulet priveau cu drag natura din jur. Faceau poze si vorbeau la telefon, explicand pritenilor ceea ce vedeau. Era o atmosfera placuta. Dupa ce s-a terminat calatoria ne-am gandit sa pornim intr-o explorare tacuta a zonei. Maramuresul este o regiune absolut magnifica. Stiu ca ma repet insa merita! Totusi ne-am luat dupa o alta familie cu care ne-am imprietenit in Mocanita si am pornit impreuna spre Biserica de lemn din Ieud. Drumul a fost unul relativ scurt si lipsit de gropi. Am fost surprins de acest lucru. Lipsa gropilor este un lucru comun in Maramures. Stiam cateva lucruri despre Biserica de lemn din Ieud insa nu indeajuns de multe incat sa zic „hai acolo”.